Obiective turistice ale judetului Hunedoara
Renumit prin frumusetea peisajului si bogãtia folcloricã si etnologicã, judetul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judet se aflã, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turisti avizati. Turismul montan, drumetiile si excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Portii sau crestele Stînisoara si Pintenul Slãveiului, toate situate în zona centralã a masivului. Cabanele din Retezat si Parîng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacã, Valea de Pesti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas si de agrement. Itinerariile turistice mai strãbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crisul Alb (în aval de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului si Muresului (culoarul Deva - Zam), Portile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zlasti si cele trei "porti" ale Streiului de la Ohaba de sub Piatrã, de la Ciopeia si Subcetate. Lacurile de munte, de origine glaciarã, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Muntii Retezat (82), în Parîng, Godeanu, Tarcu si Surianu. Cascadele, repezisurile, bulboanele de la Izvorul Crisului, Bulzesti, Bampotoc, Sibisel, Muntii Retezat, etc. dau un farmec deosebit peisajului. Principalele zone turistice etno-folclorice ale judetului Hunedoara sunt: Tara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Gãina, Muntele Vulcan (rezervatia naturalã), orasul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la Tebea (Gorunul lui Horea si mormântul lui Avram Iancu), satele Crisan, Criscior, Ribita, Baia de Cris- toate având biserici vechi, monumente istorice. Valea Muresului cuprinde principalele obiective turistice:
- Satul Aurel Vlaicu - fost Bintinti, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se aflã si casa memorialã a acestuia.
- Orãstie - orasul unde în 1582 a apãrut "Palia de la Orãstie" , locul unde a trãit marele umanist Nicolaus Olahus si unde exista o veche scoalã româneascã, din 1731.
- Costesti, Blidaru, Grãdistea de Munte - unde se pãstreazã ruinele principalei asezãri a regatului dac - Sarmizegetusa Regia. Aici se aflã ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, asa cum îl numeste Strabon.
Turdas - asezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice. - Simeria - oras, nod de cale feratã, aici se aflã renumitul parc dendrologic care adãposteste colectii de arbori din toatã lumea.
- Vetel - comunã de pe Valea Muresului, vechea asezare romanã Micia (castru roman).
- Brãnisca - fortãreatã datând din sec. XIV, ulterior castel renascentist al familiei Martinuzzi.
- Lesnic, Gurasada, Zam - comune pe teritoriul cãrora se aflã vechi biserici, monumente de arhitecturã.
- Tinutul Pãdurenilor cuprinde partea de est a muntilor Poiana Ruscãi.
Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara, centru siderurgic de veche traditie. Aici se aflã Castelul Corvinestilor, cel mai important monument laic de arhitecturã goticã din România. Constructia castelului (începutã înainte de 1400) a fost continuatã de Iancu de Hunedoara, regele Matei Corvin si de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen. În momentul de fatã castelul este restaurat, în sãlile lui se organizeazã spectacole de muzicã preclasicã si de muzicã veche. Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintã interes turistic prin asezãrile: Teliucu Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare si baza de agrement Cincis), Ghelar (zãcãmintele de fier exploatate din perioada romanã, cele mai vechi furnale, aici se fabricau sãbii si lãncii în vremea Huniazilor). Zona pãdurenilor reprezintã un adevãrat tezaur etnografic, în special în satele Cerbãl, Bunila, Toplita, Lunca Cernii de Jos. Costumele populare sunt de mare originalitate si s-au pãstrat nealterate obiceiurile si traditiile de secole. Prin colorit si motive decorative se imprimã deosebiri costumelor, în functie de vârsta celor care le îmbracã. În zilele de sãrbãtoare, femeile pãdurence poartã cojoace înflorate, un pieptar cu blanã de oaie acoperit cu flori sau pene. Motivele florale sunt cusute cu mãtase. Pãdurenii practicã si arta prelucrãrii lemnului (cruci de lemn de-a lungul satelor, furci de tors, bâte, teci de cutite). De asemenea, turnatul cositorului dupã o tehnicã proprie, arhaicã este folosit si la aplicarea de catarame si tinte pe fâsii de piele. Asa se confectioneazã renumitele podoabe pentru femei, cingãtoarea sau boltul, o piesã tipicã portului pãdurenesc. Tara Hategului este nucleul de etnogenezã a poporului român, este izvorul istoriei românesti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotãrât acum douã mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sãlãsui în trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile si dusmãniile noastre fatã de multele neamuri ale lumii. Fiecare epocã istoricã si-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi tinut românesc, începând cu epoca preistoricã (pesterile de la Ohaba-Ponor si Cioclovina).
Principalele obiective turistice din zonã sunt:
- Cãlan Bãi (statiunea de ape termale din anticul Aquae)
- Streisîngeorgiu - la confluenta Streiului cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitecturã medievalã din tarã, cu o frescã datând din anul 1313.
- Strei - cu o bisericã din sec.XIII.
- Sîntãmãrie - Orlea - biserica reformatã de aici a fost initial Capelã de curte ortodoxã româneascã, construitã în sec. XIII de familia de cneji Cândea, în stil romanic.
- Castelul Sîntãmãrie Orlea este o constructie barocã din sec. XIX si adãposteste acum un complex turistic. Mãnãstirea Prislop, întemeiatã de cãlugurul Nicodim în 1414. Aici si-a scris Nicodim evanghelia si a functionat o scoalã de zugravi condusã de Popa Simeon din Pitesti.
- Biserica-monument istoric de la Densus, una dintre cele mai vechi si mai interesante constructii religioase din tarã, ridicatã în sec. XIII, pe ruinele unei vechi constructii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se observã elemente de constructie paleocrestinã. Este consideratã una dintre cele mai vechi biserici din România. Densus este locul de bastinã al familiei Densuseanu: Aron, Nicolae si Ovid.
- Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, se aflã pe valea râului Zeicani Orasul a fost fondat de împãratul Traian dupã cucerirea Daciei. Aici se aflã Amfiteatrul cu 5.000 locuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte.
- Cetatea si biserica Colt, a apartinut familiei de cneji Cândea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situeazã aici actiunea romanului "Castelul din Carpati" de Jules Verne.
- Sînpetru - sat situat lângã Sîntãmãria Orlea, posedã o bisericã monument de arhitecturã din sec. XIII. Aici se aflã un renumit depozit fosilifer cu schelete si ouã de dinozaur.
- Pesterile Cioclovina, Ohaba Ponor si Tecuri - situate pe un versant al Muntilor Surianu, contin urme de locuire din paleolitic. Pesterile prezintã interes si sub aspect geologic, prin unicitatea configuratiei rocilor.
- Sub aspect etno-folcloric, zona Tãrii Hategului prezintã un mare interes. O inestimabilã valoare o au "scoartele" din Hateg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Bãesti- Pui, precum si portul popular elegant, în care combinatia de culori alb si negru conferã un rafinament aparte.
- Încrustãrile din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) si unele piese de arhitecturã popularã se remarcã prin originalitate si un simt artistic special. "Hateganele" si "Cãluserul" formeazã piese predilecte ale melosului popular.
- Baza materialã de care dispune turismul din judetul Hunedoara este reprezentatã de 20 hoteluri, 7 hanuri, 12 cabane, 17 vile turistice si 7 tabere de elevi.
- În judetul Hunedoara se aflã statiunile balneo-climaterice Geoagiu Bãi, Vata de Jos si Aquae - Cãlan Bãi.
Euro - EUR (€) 
Dolar - USD ($) 
